Mama prietenei mele m-a vrut

Iubirea m-a adus în casa lor și în acel moment, nu știam ce mă putea aștepta acolo. Eram foarte înamorat de prietena mea, Sara. O brunetă cu părul lung, fină, cu un chip angelic, care m-a dat gata de cum am văzut-o. Și credeți-mă, a fost dragoste la prima vedere. O sorbeam din ochi cu lăcomie și culmea, simțeam că nu voi mai putea trăi fără ea.

I-am spus cu un glas pierdut:
– Ești atât de fermecătoare!
– Mulțumesc.

  • M-ai înnebunit, Sara. Dar tu, mă iubești puțin?
    Ea m-a fixat o secundă, apoi mi-a răspuns fluturând un surâs pe buzele sale frumos conturate:

  • Nu se vede?
    Răspunsul său nu a avut însă darul de a mă neliniști. Mi s-a părut unul neutru, nu știu de ce, din care puteam să-mi închipui orice. Dacă m-ar fi iubit cu adevărat, putea s-o spună clar (era de preferat), așa cum am făcut-o eu. Ce o costa? Râvneam la săruturile sale, la trupul său fraged și tânăr. Poate că am fost mult prea năvalnic și doritor, m-am precipitat (cum fac de obicei). După o anume perioadă, ea mi-a spus totuși:

  • Văd că nu te-am convins.

  • Oh, ba da, sigur că m-ai convins, dragă Sara.

Mi-am revenit în fire și am strâns-o la piept, dar ea nu s-a împotrivit. Ne-am sărutat cu patimă, îndelung. În acel moment, am simțit acut că era a mea și că ne potriveam de minune, că nu mai aveam de ce să caut fericirea în altă parte din moment ce o găsisem. Nu vă închipuiți ce momente înălțătoare am trăit. Ea mă dezmierda cu săruturi și am crezut că așa ceva nu avea cum să nu dureze.

Publicdomainpictures.net, foto de Petr Kratochvil. Foto simbol.

Viața este însă ciudată și-ți oferă perspective neașteptate. Are mii de labirinturi, în care te poți rătăci foarte ușor. Câteva zile la rând, n-am avut ochi decât pentru Sara. O iubeam cu toată ființa mea, vibram împreună, de parcă devenisem aceeași ființă. Mi se întâmpla asta pentru prima oară, poate de aceea intensitatea era așa de mare. Dar una peste alta, recunosc că o iubeam cu disperare. Dacă mergeam pe stradă sau ne aflam înconjurați de colegi și prieteni, o priveam numai pe ea, obsesiv.

Uneori, în glumă, Sara mă pălmuia și-mi zicea:

  • Trezește-te, iubitule!

Așa este, eram îmbătat și profund fascinat de iubita mea, care mi-a furat mințile. Abia când am dat cu ochii de mama sa și am văzut imensa asemănare dintre cele două femei, am înțeles că Sara era copia sa perfectă (dar mai tânără). O femeie brunetă, elegantă și fină, sclipitoare. M-a cucerit de prima dată. O secundă, m-am temut să nu fac o mare prostie și să mă îndrăgostesc și de ea.

Mă controlam cu chiu cu vai, căci cele două femei exercitau asupra mea o excitare și o atracție irezistibilă. Din fericire, mama sa m-a simpatizat de cum m-a văzut. Mă tulbura enorm prezența sa. M-a invitat la masă și am acceptat. Am rămas în casa lor până seara târziu și nu îmi venea să mai plec.

Curând, am devenit un obișnuit în casa lor, de parcă era propria mea casă. Eram ținut ca în puf, răsfățat și chiar adulat. Sara mă copleșa cu iubirea sa sinceră și inocentă și asta mă încuraja să sper că va fi soția mea (mă gândeam deja la asta cu cel mai mare interes). Eram nerăbdător de a-i cere mâna.

Poate că o să vi se pară de necrezut însă această iubire, pe care o credeam solidă și veșnică, s-a sfârșit absolut lamentabil. Într-o zi, m-am dus să o caut acasă la ea pe iubita mea. Nu era (o prietenă o rugase să vină până la ea, pentru nu știu ce problemă). În schimb, am dat cu ochii de mama sa, care se afla într-un neglije. Seducătoare și mai sexy ca niciodată. M-a tulburat imens. Tăceam și o contemplam, apoi am început să o complimentez.

Cred că doamna se afla într-o pasă proastă încât am văzut-o mișcată din cauza cuvintelor mele. Era de nerecunoscut. Nu știu cum însă, pe neașteptate, ne-am pomenit unul în brațele celuilalt. M-a vrut! Și n-am fost în stare să-i spun <nu>. Nu m-am gândit nici măcar la Sara.

Mama ei mă săruta dulce și profita de mine cu cea mai mare ușurință. Sesizam că are o mare experiență, de care acum abuza din plin. Era stăpână pe situație. Mi-a condus toate mișcările și i-am cedat total. M-am înfiorat și m-am supus dorințelor sale. O doream mult, mult…

Luați de val, am uitat cu desăvârșire de Sara. Ce păcat! Acum regret, însă atunci… Când a dat peste noi, era mult prea târziu. Era uimită și adânc rănită în orgoliu. Dar situația sa era ciudată, tocmai pentru că în brațele mele se afla mama sa. Îmi era tare rușine, nu știam ce să fac.

Sara a fugit în camera sa. Plângea. Mi-a părut rău pentru nesăbuința mea. A fost vina mea. Fata părea prăpădită de durere, tremura. A durat mult până să vrea să vorbească cu mine, dar numai pentru că așa i-a cerut mama sa. Nu ne-a iertat. Peste câteva luni, s-a mutat la un băiat, cu care se înțelegea bine și eu m-am instalat în casa mamei sale. Așa este viața.

Gianni

Content Protection by DMCA.com

Lasă un comentariu